PANOUL NR 7
PĂDUREA, AURUL VERDE AL TERREI

Pădurea este o componentă a mediului terestru cu cea mai complexă structură. În pădure întâlnim cele mai variate forme de viață. Astfel, plantele sunt reprezentate prin arbori, arbuști și diferite specii ierboase. În pădure se mai întâlnesc ciuperci, licheni, alge, bacterii.
Aici trăiesc o mare diversitate de animale: insecte, moluște, viermi, amfibieni, reptile, păsări și mamifere. În pădure întâlnim următoarele straturi: solul, litiera (frunzele căzute), perna de muschi, 1-3 straturi de ierburi de diferite înălțimi, arbuștii, arborii, coronamentul pădurii și pătura de aer deasupra coroanelor.

Foto 12

Pădurea, datorită copacilor săi, are o climă moderată care influențează zonele înconjurătoare. Ea menține umiditatea și scade temperaturile extreme din timpul verii și ale iernii, de asemenea, micșorează puterea vânturilor. În pădure, zăpada se topește lent, împiedicând astfel revărsarea râurilor în care se adună apele din zăpezile topite. La fel se întâmplă și cu ploile: copacii rețin picăturile de apă pe frunze și ramuri, care apoi se scurg, fiind absorbite de rădăcini. Datorită fotosintezei, ea îmbogățește atmosfera cu oxigen, contribuind la menținerea vieții. Pentru omul modern, pădurea este un loc recreativ, de odihnă și uneori terapeutic.

  • Distrugerea pădurilor duce la: eroziunea solului, inundații și alunecări de teren, creșterea concentrației de CO2 atmosferic și scăderea concentrației de O2, reducerea precipitațiilor prin scăderea cantități de apă din atmosferă rezultată din transpirația plantelor, creșterea frecvenței și intensificarea vânturilor datorită absorbției căldurii de către terenurile defrișate, care generează diferențe de temperatură, dispariția multor specii de plante și animale care populează pădurile.
  • În drumețiile noastre prin pădure trebuie să respectăm următoarele reguli:
  • Nu rupem puieții și scoarța copacilor!
  • Ocrotim cuiburile de păsări și vizuinile animalelor!
  • Nu aprindem focul în pădure!
  • Strângem gunoaiele și resturile menajere din locurile unde am poposit!
  • Trebuie să ținem minte că pădurea este sănătatea noastră!

Foto 13De peste 5.000 de ani, începând din epoca fierului, lemnul s-a impus ca principal produs al pădurii, acesta reprezentând cel mai important combustibil şi material de construcţie în cele mai diverse zone ale globului. Astfel, fără marile cantităţi de lemn recoltate din păduri, marile civilizaţii ale Sumerului, Asiriei, Egiptului, Chinei, Cretei, Micenelui, Greciei şi Romei Antice, Europei, nu s-ar fi dezvoltat niciodată. Acesta este şi motivul pentru care se consideră, pe bună dreptate, că “lemnul a fost eroul nelăudat al revoluţiei tehnologice care ne-a adus de la cultura osului şi pietrei până în prezent” (Perlin, 1989).

În linii mari, de multă vreme se consideră că pădurile îndeplinesc un dublu rol, fizico-geografic şi antropo-geografic, astfel:

1. Influienţa geomorphologică:

Pe lângă rolul pe care pădurile l-au jucat în acumularea marilor depozite de cărbuni din subsol, ele au întârziat producerea eroziunilor şi a alunecărilor de teren în părţile ridicate ale reliefului, favorizând în acelaşi timp depunerile în depresiuni. De asemenea, prezenţa pădurilor a împiedicat acţiunea destructivă a vânturilor.

2. Influienţa climatică:

În acest sens, s-a constatat că pădurile: îndulcesc extremele de temperatură din timpul iernii şi al verii, exercitând o influenţă similară cu cea a oceanelor; sporesc umiditatea absolută şi relativă a aerului, putând să acţioneze favorabil asupra precipitaţiilor; reduc viteza vântului; înlesnesc depunerea zăpezii; împiedică evaporarea apei din sol şi transpiraţia excesivă a plantelor.

3. Influenţa pădurilor asupra solului:

Această influenţă se manifestă prin: contribuţia arborilor, datorită sistemului radicelar, la dezagregarea rocilor şi sporirea profunzimii solului, precum şi la întreţinerea umidităţii, afânării şi bunei structurări a acestuia; îmbogăţirea solului în elemente asimilabile, datorită litierei bogate, în descompunere; consolidarea terenurilor expuse alunecărilor de teren şi spălărilor de suprafaţă, ca şi împiedicarea formării avalanşelor; fixarea şi punerea în valoare a dunelor de nisip şi a nisipurilor zburătoare.

4. Rolul hidrologic:

Acest rol se realizează prin absorbţia apelor de suprafaţă şi regularizarea debitelor lichide, care devin mai constante şi mai ridicate, împiedicându-se astfel producerea inundaţiilor; drenarea biologică la care contribuie toate etajele de vegetaţie din pădure, fapt datora transpiraţiei puternice a masei foliare.

5. Influenţa pădurilor asupra culturilor agricole:

Rolul menţionat apare în contextul modificărilor climatului şi solului unei regiuni datorate pădurii, care contribuie la ameliorarea condiţiilor de vegetaţie ale păşunilor, fâneţelor şi culturilor agricole învecinate. Astfel, perdelele forestiere de protecţie, aşezate perpendicular pe direcţia vântului, reduc simţitor viteza acestuia.

6. Influenţa pădurilor asupra sănătăţii oamenilor:

Această influenţă se manifestă atât prin mediul care le este propriu, cât si prin resursele oferite. Astfel: pădurea purifică atmosfera; fixeaza carbonul vătămător animalelor şi omului şi redă oxigenul necesar vieţii.

Condiţiile igienice ale masivelor mari împădurite sunt mult mai favorabile decât acelea ale oraşelor, mai cu seamă centrelor industriale. Aerul de pădure este mai curat, mai sănătos, deoarece fumul şi praful lipsesc, gaze vătămătoare nu se găsesc iar agenţii patogeni sunt relativ puţin reprezentaţi.

În pădurile de răşinoase, se adaugă şi îmbogaţirea aerului în ozon, provocată de răşina arborilor. Aerul din aceste păduri este cel mai potrivit şi cel mai bun în cazul bolilor urmate de o perioadă de lungă convalescenţă. Frunzişul des al pădurii acţionează ca un ecran protector şi atenuează zgomotul asigurând un echilibru al organismului uman cu mediul înconjutator.
Pădurea conţine numeroase resurse cu caracter sanogen: plante medicinale, fructe de pădure, ciuperci comestibile, nectar şi polen al florilor.

7. Importanţa pădurii pentru înfrumuseţarea peisajului:

De multă vreme se considera că „Pădurea este cea mai frumoasă podoabă a pământului. Ea face măreţia munţilor şi veselia câmpiei. Un câmp făra arbori este un pustiu mort, fără viaţă, iar călătorul care străbate un asemenea câmp pierde orice dispoziţie de veselie şi devine tăcut şi plictisit” (Simionescu şi Zeicu, 1926).

Toate influenţele benefice ale pădurii trec de multe ori neobservate, mai ales în regiunile bogate în resurse forestiere. În schimb, atunci când pădurile, din diverse motive, au dispărut sau sunt reduse drastic, rolul şi efectele pozitive ale prezenţei acestora devin evidente, distrugerea lor fiind resimţită la nivelul cadrului general al regiunii.

 

Conservarea biodiversității în doua situri ”Natura 2000” prin implicarea comunităţilor locale

logo fonduri norvegiene
fundatia pentru parteneriat
logo fondul ong
Proiect finanțat prin granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG în România. Conținutul acestui website nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a granturilor SEE 2009-2014.
Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informației prezentate revin inițiatorilor website-ului. Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați www.eeagrants.org.